Crimă la cină

Zeci și sute de mii de persoane mor în fiecare an ca urmare a

infarctului miocardic, fără ca aceasta să trezească măcar un murmur

de protest din partea opiniei publice, a presei sau a agenţiilor guver-

namentale. Totuși ucigașul nr. 1 pe plan naţional poate fi găsit pe

masa de seară a majorităţii românilor.

Vreţi să spuneţi că ceea ce mâncăm provoacă infarctul miocardic?

Nu chiar tot ceea ce mâncăm. Doar excesul de grăsimi și coleste-

rol. Problemele apar în urma îngroșării, a astupării arterelor vitale

care furnizează inimii oxigen, proces numit ateroscleroză.

Noi toţi ne naștem cu artere curate și flexibile, care ar trebui să

rămână astfel toată viaţa. Cu toate acestea, arterele multora dintre

noi sunt îmbâcsite și se înfundă cu colesterol, grăsimi și calciu –

amestec ce rigidizează și, în cele din urmă, astupă aproape complet

lumenul arterial, strangulând aportul de oxigen.

În timpul celui de-al doilea război mondial, majoritatea euro-

penilor au fost nevoiţi să-și schimbe obiceiurile alimentare, trecând

de la o alimentaţie bazată pe carne, ouă și produse lactate la o

dietă mai austeră, formată din cartofi, cereale, fasole, rădăcinoase

și zarzavaturi. Rezultatul? O scădere dramatică a incidenţei atero-

sclerozei, scădere care a persistat timp de câţiva ani.

Concluziile sunt, în esenţă, aceleași: regimurile alimentare bogate în grăsime și

colesterol produc creșterea nivelului colesterolului sangvin și a inci-

denţei bolilor de inimă. Regimurile sărace în grăsimi și colesterol,

pe de altă parte, reduc nivelul colesterolului sangvin și incidenţa

bolilor cardiace, permiţând chiar „topirea” plăcilor aterosclerotice.

Sursa:”Tablete de stil de viață” Aileen Ludington Hans Diehl